Politica

SPP, serviciul scăpat de sub control

• Bookmarks: 1


Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) în activitatea unor partide politice şi a unor lideri ai acestora și-a depus raportul după 2 ani și jumătate de activitate.

Concluziile sunt îngrijorătoare: SPP nu și-a depus rapoartele de activitate la Parlament timp de patru ani și nu are mecanisme pentru demararea de anchete interne.

Raportul comisiei are o secțiune specială în care sunt arătate „posibilele deficiențe ale activității SPP”. Printre acestea, parlamentarii desemnați pentru a face parte din comisie, în frunte cu fostul senator PSD Ionel Butunoi, remarcau că rapoartele de activitate ale SPP nu mai fuseseră depuse la Parlament de patru ani. Legea prevede că directorul SPP prezintă anual sau la cerere Parlamentului aceste rapoarte cu privire la îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.

Mai mult decât atât, același document arată clar că „activitatea SPP nu este controlată concret și permanent de către Parlament”, iar SPP nu răspunde în fața niciunei comisii, nici măcar în fața Comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat și Camera Deputaților. Spre deosebire de SRI și SIE, Parlamentul nu are o comisie care să controleze în mod specific activitatea SPP.

În ceea ce privește controlul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), comisia a luat act că în Legea de funcționare a SPP sunt prevederi contradictorii care oferă directorul SPP posibilitatea de a face modificări în interiorul structurii organizatorice, fără a mai solicita aprobarea CSAT. „Acest aspect poate duce (…) la încălcarea legii. Potrivit legii de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, CSAT aprobă structura organizatorică, efectele și regulamentele de funcționare ale SRI, SIE și SPP”, arată documentul depus de comisie.

Insecuritate și vulnerabilitate

Mai mult decât atât, comisia arată că „Informațiile apărute în spațiul public privind activitatea SPP, în general, și implicarea instituției sau a unor cadre militare în diverse acțiuni așa-zis ilegale, sunt de natură a periclita imaginea de ansamblu a instituțiilor cu rol în asigurarea siguranței și a securității naționale și ar crea o vulnerabilitate în sistemul de apărare. Acest lucru ar putea conduce la insecuritate și instabilitate, aspecte pe care țara noastră, prin grija și rolul însemnat al instituțiilor cu rol în activitatea de siguranță națională, inclusiv al SPP, nu le-a cunoscut”.

Pe de altă parte, s-a constatat imposibilitatea conducerii de a realiza o anchetă internă privind posibila implicare în acțiuni politice, mai ales că ele au apărut în spațiul public ca declarații ale unor demnitari. Parlamentarii au concluzionat și că este necesară o reviziure a Legii privind organizarea și funcționarea SPP, implicit a Regulamentului de organizare și funcționare a SPP și a Codului de etică și conduită profesională.

Audieri

Comisia s-a întrunit pentru șapte ședințe care au avut loc în perioada septembrie – noiembrie 2018. Printre invitați s-a aflat și vicepremierul și ministrul Dezvoltării de la acea dată, Paul Stănescu. Liderul PSD de la acea dată, Liviu Dragnea, declarase anterior că un prieten al lui Stănescu fusese trimis de directorul SPP, Lucian Pahonțu, să îl anunțe că va fi „executat” de la șefia partidului, iar locul său va luat de Stănescu. Fostul ministru a declarat că a primit o astfel de „invitație” pe care a declinat-o. Stănescu a mai spus că renunțat la paza oferită de SPP și că nu îl cunoștea pe Lucian Pahonțu, directorul SPP.

Generalul Dumitru Iliescu, fost director SPP, a fost și el audiat în cadrul comisiei, unde a subliniat că protecția Serviciului este „legală, necesară și obligatorie” în cazul demnitarilor și nu se poate renunța la aceasta fără acordul CSAT.

În cea de-a treia ședință a fost invitat președintele Senatului de la acea dată, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta renunțase și el la paza SPP, după ce ar fi primit o informare de la Parchetul de pe lângă ICCJ cu privire la o serie de interceptări și că declarațiile vicepremierului i-au ridicat „semne de întrebare”.


Concluzii

Comisia susține însă, în concluzii, că nu a reușit să identifice persoanele, mijloacele și acțiunile prin care SPP a influențat sau a încercat să influențeze unele decizii politice și nici personalitățile politice sau publice cărora li s-au propus colaborări în acest sens.

În legătură cu identificarea protocoalelor de colaborare încheiate cu alte instituții, Comisia susține că au fost identificate un număr de protocoale, dar care nu exced cadrul legal.

„Au fost identificate un număr de protocoale, dar care nu exced cadrul legat de organizare și funcționare, precum și atribuțiilor legale ale SPP sau ale celorlalte instituții cosemnatare”. RAPORT COMISIA SPECIALĂ

comments icon0 comments
0 notes
10 views
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *