Rectificarea dinaintea alegerilor PNL. Primarii au prioritate, nimic despre veniturile mici

Romania libera – stiri iesite din tipar – actualitate, investigatii, politica, cultura

Un ping-pong cu bani mutați dintr-un cont în altul cam despre asta este prima rectificare bugetară din 2021. Analiștii economici au mari semne de întrebare legat de rectificarea ”pozitivă”, anunțată de premierul Cîțu, și bazată pe împrumuturi, care nu este despre investiții, inovare sau educație, ci doar despre unii primari.

Am stat de vorbă și noi cu analiști economici și am aflat că această rectificare bugetară de la jumătatea lunii august este făcută ca să fie bine înainte de alegerile din PNL de pe 25 septembrie, adică unii primari se aleg cu bani în plus. Dacă ne raportăm la alegerile locale de anul trecut, aproximativ 35% dintre primarii din țară sunt liberali, adică 1250 de fotolii.

Adrian Negrescu, analist economic, consideră că rectificarea bugetară anunțată de premierul Cîțu ridică două mari semne de întrebare. Primul este legat de modul în care au sunt cheltuiți banii publici. Însuși Cîțu a anunțat că după 6 luni, au rămas 20 de miliarde de lei necheltuiți. Asta într-un an în care statul ar fi trebuit să pompeze masiv bani în economie, pentru a ajuta firmele să-și reia activitatea. Cine răspunde pentru această situație? Dincolo de faptul că, să nu uităm, avem o rectificare ,,pozitivă’’ susținută de împrumuturi masive (5 miliarde de euro împrumut doar în luna iulie), și de un deficit uriaș, faptul că cei mai mulți bani se duc la primării dovedește interesul pur electoral al acestei rectificări, în perspectiva alegerilor pentru conducerea PNL. Cele 3 miliarde de lei puse deoparte pentru primari înseamnă, practic, o treime din suma totală de 8,99 miliarde prevăzută pentru rectificarea bugetară. Creșterea prețurilor, blocajul financiar, perspectivele scumpirii creditării și, nu îl ultimul rând – valul 4 al pandemiei, anunță o toamnă, dar mai ales o iarnă grea. 60.000 de firme, cu peste 450.000 angajați, sunt, în prezent, în pragul insolvenței. Peste 1 milion de români nu au un loc de muncă sau lucrează la negru, iar peste 2.5 milioane de angajați au salarii de până în 2.500 lei. În plus, peste 1.6 milioane de pensionari au pensii de până în 1.000 lei. Pentru ei și nu numai pentru ei, iarna lui 2021 se anunță una de coșmar, punctează analistul Adrian Negrescu.

Și analistul economic Cristian Păun observă că această rectificare nu este despre digitalizare, nici pensii, ci doar despre sănătate și primari. O rectificare despre plimbatul banilor dintr-un buzunar în altul la rectificarea ”pozitivă” pe deficit și datorie. Cum ar fi: se micșorează cheltuielile la fondul de asigurări de muncă și accidente profesionale cu suma de 1 milion de lei și se majorează cu 1 milion de lei cheltuielile la bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii. Hocus-pocus! Un ping-pong cu banii dintr-un cont în altul. Concluzia este clară: rectificarea ”pozitivă” pe deficit excesiv nu este despre investiții, despre inovare, despre cercetare, despre educație. Este doar despre primari. Unii primari. Nu ai cum să nu rămâi pozitiv după așa ceva. Triumfalismul cu care se anunță această rectificare ”pozitivă” pe deficit și datorie îmi trezește amintiri neplăcute, din epoca Dăncilă, punctează analistul Cristian Păun. E drept că banii pentru primării sunt o gură de oxigen, având în vedere că, în mai bine de jumătate dintre instituțiile locale din ţară, cheltuielile sunt mai mari decât încasările, anunț făcut chiar de premier. Pe alocuri, din taxele şi impozitele colectate abia se plătesc salariile din primărie.

Ce se taie nu se fluieră

Sunt miniștri care acuză că nu primesc mai mulți bani, deși ar avea mare nevoie urgentă de finanțare: Cătălin Drulă, ministrul transporturilor, și Stelian Ion, ministrul justiției, sunt printre nemulțumiți. De la ministerul muncii s-a tăiat cel mai mult, dar Raluca Turcan nu a ieșit să își spună ofurile în public, astfel că pensiile, salariile, alocațiile și alte venituri nici vorbă să mai crească. La începutul anului, Raluca Turcan promitea o indexare a pensiilor, cu rata inflației din septembrie, dar acum e liniște și pace la ministerul muncii. În replica miniștrilor nemulțumiți, Florin Cîțu a declarat că: ,,Nu sunt dispute, fiecare ministru vine cu propuneri, iar eu trebuie să am o viziune de ansamblu pentru că, şi aşa îi spun fiecărui ministru în parte, nu ne batem joc de banii românilor. Pentru mine e foarte complicat să înţeleg explicaţii că doreşti mai mulţi bani când nu ţi-ai cheltuit banii pe care i-ai avut în şase luni şi când ai proiecte care au avut finanţare, dar au zero execuţie.”

Veniturile mici rămân tot mici, anul acesta

În această primă rectificare sunt alocate către ministere și instituțiile aproximativ 8.9 miliarde de lei, din care cel mai mult primește Ministerul Sănătății, adică 3.5 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor ia în plus 3 miliarde de lei pentru capitolul ”Acțiuni generale”, printre care fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, din care executivul face de obicei plăți pentru primăriile aflate în dificultate financiară. De remarcat este că fondul de rezervă a fost stabilit în legea bugetului la 590 milioane de lei. Ministerul Dezvoltării primește 1.8 miliarde de lei din cele 4 miliarde de lei cerute pentru proiectele începute prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL – fazele 1 și 2). Cel mai grav este la Ministerul Muncii de unde se iau 2,7 miliarde de lei. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene primește doar 760 de milioane de lei, adică jumătate din suma cerută, Ministerul Energiei primește 650 milioane de lei, Ministerul Mediului ia 533 de milioane de lei, în timp ce transporturile primesc doar 322 de milioane de lei.

E drept că lucrurile se mai pot îndrepta ușor abia în noiembrie la cea de-a doua rectificare bugetară, însă până atunci, cei cu venituri mici nu au nicio veste bună și trebuie să facă față scumpirilor cauzate pe fondul creșterii inflației.