Lupta din PNL nu a fost niciodată mai acerbă: Trecutul lui Florin Cîțu îl va ajunge din urmă?

Cu doar câteva săptămâni înainte de Congresul decisiv al PNL, premierul Florin Cîțu s-a confruntat cu trei dintre cele mai grave atacuri din întreaga sa carieră politică.

Chiar dacă nu s-a exprimat verbal în acest sens, președintele Klaus Iohannis s-a afișat alături de premier pentru a da senzația că lucrurile sunt în ordine. Între timp, PNL s-a prăbușit în sondaje.

Potrivit ultimelor dezvăluiri, Florin Cîţu a obţinut un Master of Science în Economie pe în 2002, nu în 1999, cum scrie în CV-ul postat pe site-ul Guvernului, a scris Libertatea, care a prezentat răspunsurile pe această temă primite de la Universitatea de Stat din Iowa, unde a studiat şeful Executivului. Universitatea de Stat din Iowa a precizat: „Florin Cîţu a obţinut un Master of Science în Economie pe 11 mai 2002. Datele noastre nu indică faptul că a primit un titlu de doctor”. „Confirmăm că Florin Cîţu a primit o diplomă Master of Science în Economie (Major Economics) pe 11 mai 2002 de la Universitatea de Stat Iowa”, a mai explicat ulterior instituţia de învăţământ americană pentru Libertatea.

Guvernul a făcut ulterior precizări referitoare la sistemul universitar din SUA, subliniind că premierul a fost de bună-credinţă atunci când şi-a redactat CV-ul, nedorind niciun moment să inducă în eroare opinia publică cu privire la studiile sale. „Pentru acurateţea informaţiei, premierul a menţionat, în CV-ul său, în cazul şcolii doctorale, că, deşi cursurile programului doctoral au fost completate, nu a mai încercat să obţină disertaţia. Este evident, prin urmare, că premierul Florin Cîţu a fost de bună-credinţă atunci când şi-a redactat CV-ul, nedorind niciun moment să inducă în eroare opinia publică cu privire la studiile sale”, a precizat Executivul.

Acesta a fost cea de-a treia dezvăluire despre trecutul premierului Florin Cîțu, după dosarul penal din SUA, în urma conducerii sub influența alcoolului și urma căruia a stat două zile la închisoare, și după dezvăluirea potrivit căreia ar fi împrumutat bani de la o bancă americană pentru ca ulterior să nu mai achite creditul. Liderii liberali care s-au coalizat în jurul lui Cîțu nu par a avea nicio clipă de ezitare în ciuda dezvăluilor cu privire la actualul premier. În plin scandal, și președintele Klaus Iohannis s-a afișat, la ceremonia Zilei Marinei de la Constanța, alături de Florin Cîțu, fără a face însă vreun comentariu legat de situația dosarului penal al acestuia.

Derogarea

După câteva zile în care situația fost extrem de tensionată în partid, liberalii au constatat că Florin Cîțu nu poate candida la șefia PNL fără a încălca regulile stabilite chiar de partid. Potrivit statutului, vechimea acestuia ar fi trebuit să fie de 5 ani, condiție pe care Cîțu nu o îndeplinește. În final, Biroul Permanent Național a votat o derogare, iar votul de susținere a venit inclusiv de la Ludovic Orban.

La rândul său, Orban și-a depus ieri moțiunea de candidatură, după un anunț făcut în prealabil. „După 4 ani de muncă neîntreruptă la preşedinţia Partidului Naţional Liberal, am conştiinţa împăcată şi sentimentul datoriei împlinite faţă de cei care mi-au acordat încrederea lor la ultimul Congres. Am fost onorat să-i reprezint pe toţi colegii mei în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi să-i conduc spre victorie. Astăzi, PNL este cel mai puternic partid politic din România, aşa cum le-am promis liberalilor în 2017. Chiar dacă atunci nu puţini erau cei relativ sceptici că avem puterea să atingem acest obiectiv sau că vom şti cum, în acest moment oricine poate trage linie şi poate constata unde suntem”, a scris Orban, pe Facebook.

Liderul PNL a fost încă o dată marginalizat de susținătorii lui Cîțu, care au votat într-o ședință convocată rapid desemnerea lui Dan Vîlceanu ca ministru al finanțelor publice. În cadrul BPN, Orban a fost singurul care a votat împotriva numirii lui Vîlceanu.

PNL, în picaj

Ultima lună, marcată de scandaluri în PNL, a fost însă problematică pentru partid. Formațiunea a ajuns în acest moment la 18% din intențiile de vot, înregistrând o prăbușire de 5% numai în ultima lună. Sondajele poziționau partidul la 33% în intențiile de vot în urmă cu un an, însă formațiunea a pierdut din încredere după alegeri – când a ajuns la 25%, apoi treptat până în urmă cu o lună (23%), urmând apoi o prăbușire bruscă, pe fondul campaniei electorale interne din partid.