Profesor Conferentiar Nicolae Grigorie: Distincţia dintre „Coronavirus” și „COVID – 19”

Noţiunile „coronavirus” şi „COVID – 19”[1] fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean. Pentru numeroase persoane este neclar atât sensul și conţinutul acestor noţiuni, cât și deosebirea dintre acestea.

^{Distincţia dintre „Coronavirus” și „COVID – 19”}

^{Coronavirusurile sunt „o familie numeroasă de virusuri” care pot provoca boli la animale sau la oameni. Denumirea „coronavirus” este derivată din cuvântul latin „corona” pentru coroană sau halo. Aceasta se referă la aspectul caracteristic al virusului, care amintește de o coroană regală sau de corona soarelui. COVID-19 este „boala infecţioasă” cauzată de unul dintre virusurile care face parte din „familia numeroasă de virusuri ai coronavirusului”.
Acest nou „virus” (din familia coronavirusului), și această nouă „boală infecţioasă” (numită COVID-19) nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan din China, din decembrie 2019.
Deci, „coronavirusul” este un „virus” care provoacă „boala” numită „COVID-19”. Altfel spus:
1) „coronavirusul” este un „virus”-
2) „COVID-19” este „boala” provocată de acest virus.}

^{Sfaturi utile de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.}

^{Simptomele COVID-19.
Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei uşoare, cu debut treptat.
Unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău.
Aproximativ 80% dintre persoane se recuperează fără a avea nevoie de tratament special.
Aproximativ 16% dintre persoanele care suferă de COVID-19 devine grav bolnave şi prezintă dificultăţi de respiraţie.
Persoanele în vârstă, precum şi cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte o formă gravă.
Ca medie generală, aproximativ 2% dintre persoanele suferinde de această boală au murit, dar diferenţele sunt foarte mari de la o ţară la alta.
Persoanele cu febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie trebuie să solicite asistenţă medicală.}

^{Răspândirea COVID-19
Oamenii se pot îmbolnăvi de COVID-19 de la alţii care au virusul.
Boala poate fi transmisă de la o persoană la alta prin secreţii sub formă de picături mici, care sunt răspândite atunci când persoana infectată tuşeşte sau strănută.
Aceste picături se aşează pe obiectele şi suprafeţele din jur.
Alte persoane se îmbolnăvesc de COVID-19 atingând aceste obiecte sau suprafeţe, apoi atingându-şi ochii, nasul sau gura.
Oamenii pot, de asemenea, să se îmbolnăvească de COVID-19 dacă respiră direct secreţiile răspândite de o persoană infectată care tuşeşte sau strănută. Acesta este motivul pentru care este important să staţi la mai mult de 1 metru de o persoană bolnavă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii evaluează cercetările în curs de desfăşurare a modului în care COVID-19 este răspândită şi va continua să împărtăşească rezultatele actualizate.}

^{Riscul de infecţie cu CoVID-19 de o persoană care nu are simptome
Principala modalitate de răspândire a bolii este prin picături expulzate de cineva care tuşeşte sau strănută.
Riscul de infecţie COVID-19 de la cineva care nu prezintă nici un fel de simptome este foarte mic.
Multe persoane bolnave de COVID-19 prezintă doar simptome uşoare.
Acest lucru este valabil în special în primele etape ale bolii. Prin urmare, este posibilă îmbolnăvirea de COVID-19 de la cineva care are, de exemplu, doar o tuse uşoară fără să se simtă rău.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii evaluează cercetările în curs de desfăşurare a perioadei de transmitere a COVID-19 şi va continua să împărtăşească rezultatele actualizate.}

^{Persoanele cu risc să dezvolte forme severe ale bolii
Încă se strâng informaţii despre modul în care COVID-19 afectează oamenii.
Persoanele în vârstă şi persoanele cu afecţiuni medicale preexistente (cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă sau diabet) par să dezvolte o formă gravă de boală, mai des decât celelalte categorii.
Antibiotice nu sunt eficiente în prevenirea sau tratarea COVID-19.
Antibioticele nu funcţionează împotriva niciunui virus, deci nici împotriva COVID-19.
Antibioticele funcţionează numai împotriva infecţiilor bacteriene- acestea trebuie utilizate doar conform indicaţiilor unui medic.
NU există un vaccin, medicament sau tratament pentru COVID-19.
Până în prezent, nu există niciun vaccin şi niciun medicament antiviral specific care să prevină sau să trateze COVID-19.
Cei afectaţi ar trebui să aibă grijă pentru ameliorarea simptomelor.}

<sup>Persoanele cu boli grave trebuie spitalizate
Majoritatea pacienţilor se recuperează datorită îngrijirii primite din faza incipientă.
Posibile vaccinuri şi unele tratamente medicamentoase specifice sunt în curs de investigare. Acestea sunt testate prin studii clinice.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii coordonează eforturile de dezvoltare a vaccinurilor şi a medicamentelor pentru prevenirea şi tratarea COVID-19.
Cele mai eficiente metode de a ne proteja împotriva COVID-19 sunt să ne curăţăm frecvent mâinile, să ne acoperim gura când tuşim şi să menţinem o distanţă de cel puţin 1 metru faţă de persoanele care tuşesc sau strănută.
La elaborarea acestui material s-a folosit ca sursă https: //www.cdt-babes.ro/articole/coronavirus-infectia-COVID-19.php

[1] În frecvente cazuri, inclusiv în unele acte normative, se foloseşte și noţiunea de „coronavirusului SARS-CoV-2”. a se vedea în acest sens, spre exemplu (sublinierea îmi aparţine) „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 30 din 18 martie 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2”, publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 21 martie 2020.</sup>

^{Despre autor}

^{Nicolae Grigorie – Lăcrița (pseudonimul lui Nicolae Grigorie, n. 20 aprilie 1948, Lăcrița, județul Dolj) este autor a 101 cărți, 31 de lucrări, 160 studii și 2600 articole de economie și fiscalitate. O parte din aceste opere sunt recunoscute și folosite ca subiect de studiu și cercetare. Este doctor în economie (din 1981), conferențiar universitar, disciplinele predate fiind „Finanțe publice” și „Fiscalitate”.}