Social

Cîmpeanu: Pentru cadrele didactice vaccinate cu AstraZeneca se pot ridica semne de întrebare


Circa 250.000 de elevi au solicitat prezența la cursuri, în timpul vacanței prelungite de primăvară, când se pot susține cursuri remediale, susține ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Din informațiile deținute până în prezent, mulți angajați din învățământ care s-au vaccinat cu serul produs de compania AstraZeneca au ales să meargă și pentru administrarea rapelului, explică ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-un interviu acordat cotidianului național “România liberă”.

RL: Ne aflăm în vacanța prelungită de primăvară. Elevii au posibilitatea să ceară participarea la cursurile remediale. Din ce informații aveți până în acest moment, câți elevi au solicitat participarea la astfel de cursuri?

Sorin Cîmpeanu: E vorba de un număr de circa 250.000 de elevi, dar au solicitat participarea la orele de recuperare prin Programul național de ore remediale. Ministerul Educației a decis extinderea acestui program și pentru întreg anul școlar 2021-2022. Nevoia de recuperare este și va fi în continuare foarte mare. Revin asupra numărului! Este vorba despre elevii din învățământul primar și gimnazial care efectuează aceste ore de recuperare cu finanțare din fonduri europene. Pentru că separat, există programul Roumania Secondary Education, în care orele remediale sunt finanațate prin proiectul ROSE. Avem un număr de circa 90.000 de participanți, elevi de liceu, înscriși în acest program.

La grădinițe care este situația? Am văzut lista cu numărul de grădinițe ce vor fi deschise în această perioadă. Din informațiile pe care le aveți, părinții au ales să-și trimită copiii la grădiniță în această perioadă?

Foarte mulți părinți au făcut aceste solicitări, iar acolo unde a fost posibilă obținerea avizului din partea Direcției de Sănătate Publică, aceste grădinițe funcționează. Din păcate, au fost direcții de sănătate publică mult mai reticente cu acordarea acestui aviz de organizare de activități cu copiii în perioada vacanței de primăvară.

Sunt premise ca situația să se mai poată schimba, ca anumite direcții de sănătate publică să revină asupra deciziilor acum existând și această posibilă schimbare a conducerii Ministerului Sănătății?

Nu am legat acest lucru de conducerea Ministerului Sănătății, nu am niciun fel de informație pentru a vă răspunde cu da sau nu la întrebarea aceasta.

Cum rămâne cu Examenul național de Bacalaureat? Se știe în acest moment, concret, dacă el va mai cuprinde și probele orale? Dacă data este bătută în cuie în acest moment sau mai pot interveni schimbări?

Conform solicitării elevilor, profesorilor și părinților, Examenul național de bacalaureat, probele scrise vor începe în data de 28 iunie. Datele sunt cele cunoscute, cele anunțate, modul de derulare este cel cu prezență fizică. Mai mult decât atât, am precizat faptul că în cazul în care vor exista localități carantinate pe perioada examenului de bacalaureat – lucru pe care desigur nu ni-l dorim, dar dacă se va întâmpla acest lucru – există disponibilitatea la nivel CNSU pentru solicitarea de exceptare, desigur, cu respectarea unor reguli suplimentare de protecție sanitară, dar care să fie în interesul elevilor ținând cont de faptul că examenul de bacalaureat este determinant pentru viitorul oricărui tânăr. Această discuție și decizie aferentă se vor lua în momentul în care vom cunoaște situația epidemiologică într-un moment cât mai aproape de cel al declanșării examenului de bacalaureat.

Ați vorbit despre o eventuală prelungire a anului școlar pentru recuperarea cursurilor de către elevii care vor mai fi în aceste cicluri de învățământ în anul școlar 2022-2023 și posibil 2021-2022. Care ar fi șansele? Cadrele didactice ar trebui retribuite în plus. Care ar fi procedura?

În primul rând, pentru a fi foarte clar. Am spus că din luna februarie este cunoscută structura anului școlar 2021-2022. Această structură a anului școlar a făcut obiectul unui Ordin de ministru publicat în Monitorul oficial, după consultări cu principalii parteneri de dialog social. Este vorba de Federația Sindicală ,,Spiru Haret”, este vorba de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, este vorba de Consiliul Național al Elevilor și de Federația Națională a Asociației de Părinți. În măsura în care acești patru parteneri de dialog social – reprezentanți ai profesorilor, elevilor și părinților – ajung la un consens și solicită unanim Ministerului Educației revenirea la o structură a anului școlar deja cunoscută pentru 2021-2022, Ministerul Educației are deplină disponibilitate de a lua în calcul această solicitare, în sensul extinderii perioadei de cursuri. Dacă nu există un acord unanim al partenerilor de dialog social, Ministerul Educației nu va avea inițiativa modificării structurii anului școlar 2021-2022. Pe de altă parte însă, Ministerul Educației va avea inițiativa lansării unor consultări, atât cu privire la durata cursurilor pentru anul școlar 2022-2023, cât și pentru luarea în considerare a propunerii de revenire la organizarea pe trimestre, precum și orice alte propuneri vor fi făcute în interesul pregătirii elevilor. Există argumente pro și contra. Atunci când vom lansa oficial o dezbatere publică, pentru că deja există consultări mai mult sau mai puțin structurate pe această temă, vom face un anunț cu privire la deciziile care privesc – subliniez! – structura anului școar 2022-2023. România are o durată a cursurilor mai redusă decât în foarte multe state europene – am dat exemplul Germanei care are 42 de săptămâni de școală, în raport cu 34 de săptămâni de școală pentru marea majoritate a elevilor din România. Această diferență de opt săptămâni de școală anual, în vreme de 12 ani înseamnă practic, o durată de doi ani și jumătate în plus în școală, a elevilor din Germania, în raport cu elevii din România. Prezența elevilor în școală este determinantă pentru rezultatele acestora. În cazul în care avem un număr mai redus de ore, generăm un număr crescut de teme de casă. Ori temele de casă supradimensionate nu sunt un lucru pe care Ministerul Educației să-l susțină.

În ce privește finanțarea, pot să vă asigur că nu vor fi probleme la acest nivel cu partea de finanțare a unui proces educațional. Pot să vă spun că din numeroase perspective în România începem să acordăm Educației importanța și prioritatea cuvenite, educația stând, cum am spus mereu, la baza tuturor lucrurilor. Mă bazez pe creșterea sumelor destinate Educației în Planul Național de Redresare și Reziliență. Am început cu un miliard de euro din 30. Acum suntem în negocieri cu Comisia Europeană pentru 4,4 miliarde de euro din 30 de miliarde de euro. Sunt multe argumente pentru care sunt convins că o creștere a finanțării pentru educație care să acopere inclusiv o creștere a duratei cursurilor pentru elevii din învățământul preuniversitar vor fi soluționate la nivelul Guvernului României.

Participați, în aceste zile – ați fost și în țară – la o campanie pentru vaccinarea în școli și pentru prevenție. Care ar fi concluzia? Ce ați constatat, care este reacția profesorilor din discuțiile pe care le-ați avut?

În primul rând, măsurile sanitare, precum purtarea măștii de protecție, precum păstrarea unei distanțări adecvate, precum respectarea normelor de igienă, precum aerisirea spațiilor de învățământ sunt foarte importante. Sunt necesare în scopul asigurării protecției sanitare în școli. Testarea tuturor elevilor care prezintă simptome specifice, precum și a celor care au fost contacți ai unor cazuri confirmate este iarăși un element extrem de important. Dar toate aceste lucruri la un loc – respectarea regulilor de protecție sanitară și testarea – nu fac decât să țină sub control evoluția epidemiei. Singura – subliniez, singura soluție! – de a pune capăt acestei crize sanitare este și rămâne vaccinarea. Tocmai de aceasta Ministeul Educației a declanșat această campanie – Vaccinare și Testare pentru Învățare – ocazie cu care toți secretarii de stat se află în teritoriu, organizează întâlniri în fiecare județ și abordează temele sanitare de maximă importanță – pentru a putea deschide școlile în siguranță cât mai grabnic, atunci când evoluția epidemiologică va permite să fie deschise școlile pentru toți elevii fără diferențe de funcționare, sub formă de scenarii verde, galben, roșu – scenarii după care cel puțin școala va fi redeschisă imediat după vacanța de primăvară: 4 mai pentru toți elevii, cu excepția celor din clasele terminale, care neavând structura anului școlar modificată, vor reveni la școală pe data de 10 mai. Au fost abordate alături de aceste probleme de ordin sanitar și toate celelalte probleme specifice domeniului educației, precum așa cum corect ați invocat, nevoia de recuperare a pierderilor generate de predarea online.

Tot vorbeați despre luna mai… Aceasta este și luna în care multe cadre didactice – cele sub 55 de ani – în mare măsură sunt programate pentru rapel la vaccinul AstraZeneca. Din ce informații aveți – pentru că a existat această problemă invocată în multe state despre acest vaccin – care a fost reacția cadrelor didactice care s-au imunizat cu acest vaccin? Sunt cadre didactice care refuză rapelul cu acest ser?

În momentul de față există posibilitatea programării pe platformă și a alegerii tipului de vaccin. Pentru cadrele didactice care s-au vaccinat deja cu AstraZeneca, sigur că se pot ridica semne de întrebare. Nu avem informații cu privire la decizii care să fie majoritare din această perspectivă. Semnele de întrebare ridicate de fiecare dintre noi sunt absolut firești. Pot să vă spun că știu nemijlocit situații în care cadre didactice vaccinate cu AstraZeneca au decis să respecte programarea și să mergă la rapel tot pentru AstraZeneca.

Probabil că știți și dumneavoastră, Germania a impus ca obligatorie testarea elevilor care merg la școală. La noi părinții s-au opus acestor testări.

În primul rând, nu sunt părinții cei care s-au opus testării. Este vorba de slaba capacitate a sistemului sanitar din România pentru a asigura personal medical necesar prelevării testelor care au fost distribuite în număr de 1.150.000, acele teste antigen care necesită personal medical de specialitate. În momentul în care – pentru a da un exemplu real – într-o școală ce se află la 60/70/80 km de municipiul reședință de județ în care are sediul Direcția de Sănătate Publică, apare un caz de elev cu simptome, să spunem cu una sau cu două ore înainte de finalul programului, în mod evident în acea școală – pentru că în foarte multe școli nu există cabinete medicale și personal medical într-una din cinci școli teoretic, practic chiar dacă există cabinet medical într-una din cinci școli – nu există disponibilitatea personalului medical. Deci într-o școală în care nu există cabinet medical și un elev prezintă simptome cu o oră sau două înainte de finalul programului, în mod sigur acel elev nu va putea fi testat, în mod sigur el va pleca acasă și va rămâne în responsabilitatea familiei dacă se va testa sau nu. Ceea ce nu este deloc în regulă. De asemenea, dacă este vorba de testarea contacților direcți în momentul în care pe durata cursurilor sunt anunțați că a existat o confirmare a unui caz pozitiv, toți cei care au fost contacți ar trebui testați în școală. Nici acest lucru nu se întâmplă, din cauză de lipsă, disponibilitate, personal medical. Aceasta ar fi cauza.

În concluzie, în România nu se poate pune problema de obligativitate la testare a elevilor.

Sigur, dacă mai este și cel de al doilea aspect, acea reticență a părinților pentru a se folosi aceste teste considerate invazive de către mulți dintre ei, este a doua problemă, mai ales de către părinții elevilor de vârstă mică. Deși susțin importanța testării, nu poți să impui unui părinte o testare pe care o consideră invazivă. Singura soluție – atunci când am văzut că vreme de două luni au fost utilizate puțin peste 2% din numărul de teste distribuite pentru testarea în școli nu are rost să insiști pe aceeași metodă care s-a dovedit a fi falimentară pentru un obiectiv extrem de important, testarea în școli – și soluția este adoptarea modelului din școlile pe care le-ați menționat, din școlile din Franța și din școlile din Austria, în care aceste teste noninvazive sunt autorizate, au un nivel de relevanță satisfăcător, pentru că asta a condus la utilizarea acestor teste și nu are rost în România să ne încăpățânăm pentru a refuza soluții la o problemă extrem de importantă precum este aceea a testării în școli.

comments icon0 comments
0 notes
5 views
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *