International

Putin ia în serios plebiscitul din Crimeea


Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ia în derâdere contestarea referendumului de alipire a Crimeii, deși rușii au intrat în peninsulă pe calea armelor, iar proporția enormă a votanților pro-alipire este extrem de suspectă.

Încercările de a pune sub semnul îndoielii alegerea conştientă a locuitorilor Crimeii în favoarea dezlipirii de Ucraina şi reunificării cu Federaţia Rusă sunt ridicole, a declarat Putin, citat de TASS, în cadrul unei vizite cu o pronunțată dimensiune electorală, efectuată miercuri în peninsulă, chiar în ziua în care s-au împlinit împlinesc şase ani de la anexarea Crimeii de către Rusia, conform EFE.

Putin a numit drept ”istorică” semnarea Acordului privind reunificarea Crimeii cu Rusia la 18 martie 2014, după referendumul organizat de Moscova cu două zile mai devreme, la 16 martie 2014, în peninsulă, la care 96,77 % dintre participanţi s-au pronunţat pentru alipirea Crimeii la Rusia. Acest referendum nu a fost recunoscut de către Kiev şi Occident.

Vladimir Putin, care a convocat în urmă cu două zile referendumul constituţional pentru 22 aprilie, intenţionează să viziteze și capitala peninsulei, Simferopol şi oraşul-port Sevastopol, unde se află baza Flotei Rusiei din Marea Neagră.

Putin le face onoare prorușilor crimeeni

Cu această ocazie, preşedintele rus se va întâlni cu liderul prorus al Crimeii, Serghei Axionov, şi îi va decora pe cei care au construit podul ce leagă peninsula de Rusia continentală, între care şi pe oligarhul Arkadi Rotenberg.

Crimeea constituie prima etapă a campaniei electorale a lui Putin, al cărui obiectiv este de a obţine aprobarea populaţiei pentru reforma sa constituţională, care include între altele şi un amendament care îi permite să rămână la Kremlin în alte două mandate succesive de şase ani fiecare, până în 2036.

Putin poate conta întotdeauna pe sprijinul locuitorilor proruşi din Crimeea, care îi mulţumesc că a trimis trupe la începutul lunii martie 2014 în peninsulă pentru a bloca unităţile militare ucrainene şi a deschide calea pentru organizarea unui referendum de unificare cu Federaţia Rusă, notează EFE.

Sondajele din Crimeea, asemenea referendumului

Conform sondajelor făcute de ruși, peste 90% dintre locuitorii Crimeii consideră pozitivă apartenenţa la Rusia, în special datorită îmbunătăţirii nivelului de trai, a infrastructurilor şi a stabilităţii politice.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat miercuri că tentativele de izolare a Crimeii eşuează din ce în ce mai mult şi a lansat un apel către comunitatea internaţională să accepte ideea apartenenţei Crimeii la Rusia ca pe un fapt împlinit.

Recent, Uniunea Europeană a acuzat Rusia de militarizarea tot mai mare a Crimeii şi de încălcarea drepturilor omului în peninsulă, insistând asupra nerecunoaşterii internaţionale a anexării şi anunţând că îşi va menţine sancţiunile împotriva Moscovei până când Ucraina îşi va recupera acest teritoriu.

Ministerul de Externe al Ucrainei a protestat faţă de vizita preşedintelui rus în Crimeea, invocând o ”încălcare a suveranităţii ţării şi a dreptului internaţional”, conform unui comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei.

Diplomaţia ucraineană denunţă ca ”ilegală” construirea podului peste strâmtoarea Kerci şi reiterează că peninsula Crimeea ”va rămâne şi în viitor” parte a Ucrainei.

Putin apără Crimeea nu doar cu vorbe și documente

Navele Alianţei Nord-Atlantice care se apropie de graniţele maritime ale Rusiei în Marea Neagră în zona Crimeii sunt practic în imposibilitate de a efectua operaţiuni de recunoaştere din cauza măsurilor de contracarare a armatei ruse prin mijloace de război electronic (EW – Electronic Warfare), a declarat zilele trecute pentru agenţia de presă RIA Novosti, sub rezerva anonimatului, o sursă din structurile de forţă din regiune. Referitor la ”activitatea de recunoaştere a navelor NATO”, interlocutorul agenţiei ruse de presă a spus că aceasta ar fi o ”tentativă de a se pătrunde în reţelele de comunicaţii şi digitale” ruseşti.

Rusia a instalat în 2017 în Crimeea sistemul EW ”Murmansk-BN”, care poate bruia comunicaţiile radio pe o distanţă variind de la 3.000 la 5.000 de kilometri, iar în cazul unui semnal bun, chiar până la 8.000 km, notează portalul rusesc Gazeta.ru, care nu se sfiește să facă propaganda Kremlinului, citat de Agerpres. Este un sistem automat de interferenţe radio pentru liniile de comunicaţii pe unde scurte, utilizat pentru a perturba funcţionarea echipamentelor militare de la bordul navelor.

comments icon0 comments
0 notes
28 views
bookmark icon

Write a comment...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *