Statele membre UE, între a-i primi cu brațele deschise pe refugiații afgani și a-i respinge

Teama de un nou val de migranți declanșat de criza din Afganistan a împărțit statele europene și SUA în două tabere. Astfel, unele țări susțin cu tărie necesitatea de a-i primi pe refugiați, iar altele privesc cu reticență și frică la ce ar putea însemna venirea refugiaților.

Migranţii din Afganistan, ţară căzută sub controlul talibanilor după retragerea trupelor NATO, devin o problemă cât se poate de serioasă și amenințătoare pentru restul lumii. Liderii statelor se tem că situația din 2015, când Europa s-a mai mai confruntat cu circumstanțe similare, când oamenii au fugit masiv din Siria, s-ar putea repeta. Criza refugiaților sirieni a trezit tensiuni fără precedent în sânul UE legate de distribuirea uniformă a migranţilor sau de blocarea acestora la graniţe. Multe state UE se tem acum că povestea s-ar putea repeta și privesc cu îngrijorare la posibilitatea reluării unei crize a migrației. Lideri europeni au afirmat că UE nu este pregătită să facă față unei repetări a situației din 2015-2016, când peste 500.000 de persoane din Orientul Mijlociu au ajuns în UE. Criza de atunci a dus la o îngreunare a sistemelor de asistență socială și securitate, acestea fiind puse la încercare de numărul tot mai mare de cetățeni străini veniți la granițe.

Pe de altă parte, probleme legate de migraţie vin şi din estul continentului. Letonia a declarat starea de urgenţă în timp ce sute de migranţi s-au adunat de-a lungul frontierei ţării cu Belarus, în ceea ce se crede că este o acţiune deliberată a Minskului. De altfel, UE a anunțat că are în vedere impunerea unor sancţiuni suplimentare împotriva lui Lukaşenko pentru instrumentalizarea migranţilor în scopuri politice. Ieri, miniștrii de interne din statele membre UE s-au reunit pentru a discuta situația migranților din Belarus.

Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, a declarat în urmă cu câteva zile că este necesară o remediere a legilor europene în ceea ce privește migraţia şi azilul. Domnia sa a precizat: „Dacă există un lucru pe care l-a arătat situaţia din Afganistan şi acţiunile din Belarus, atunci acela este că timpul expiră cu privire la cât putem aştepta pentru a adopta o remaniere completă a regulilor de migraţie şi azil de care avem nevoie în Europa”.

Astfel, pentru a se pregăti în fața valului de migranți ce se așteaptă să vină în Europa în perioada următoare, Marea Britanie va lansa un program special pentru refugiații din Afganistan. Premierul Boris Johnson a anunțat printr-un comunicat de presă că statul britanic va găzdui aproximativ 20.000 de imigranți din Afganistan, care încearcă să fugă de sub controlul talibanilor. Femei, fete și minorități religioase vor fi primite cu brațele deschise și „pe termen lung” pentru a duce o viață în siguranță. Potrivit programului, Marea Britanie se angajează să primească 5.000 de refugiați în primul an. Guvernul nu a specificat intervalul de timp în care vor fi primiţi cei 20.000 de afgani, menţionând doar că este o „măsură pe termen lung”, însă vor urma modelul aplicat pentru refugiaţii sirieni care a permis stabilirea a 20.000 dintre aceştia în şapte ani, din 2014 până în 2021.

Totodată, Statele Unite ale Americii au apelat la ajutorul partenerilor străini în scopul de a-i salva pe refugiații afgani. Uganda a anunţat marţi că a acceptat o solicitare din partea SUA de a găzdui temporar, pe o perioadă de 3 luni, aproximativ 2.000 de refugiați. Statul est-african are o reputație potrivit căreia a oferit refugiu în repetate rânduri cetățenilor străini veniți din zone de conflict. Aproximativ 1,4 milioane de persoane din Uganda sunt migranți fugiți din țările lor, majoritatea din Sudanul de Sud. De asemenea, Albania și Kosovo au răspuns apelului făcut de americani de a primi, pentru o perioadă temporară, refugiați din Afganistan, până când aceștia vor fi relocați în alte zone.

Nu este clar dacă și când vor veni refugiații din Afganistan, dar, în prezent, mii de afgani au încercat să fugă cu orice preț din țară pentru a scăpa de teroare impusă de sistemul islamic. Astfel, avioane străine ajunse în Kabul pentru a-i lua pe cetățeni au fost pline de refugiați, înghesuiți până la ultima persoană.

Totuși, în timp ce unii politicieni europeni, Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi şi diverse ONG-uri au susținut că trebuie protejate persoanele vulnerabile venite din Afganistan, țări precum Franța, Germania, Grecia sau Italia au tras un semnal de alarmă, amintind de criza din 2015 și efectele pe termen lung ce au urmat. Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la începutul săptămânii, că blocul european ar trebui să susțină statele vecine Afganistanului pentru a-i proteja pe refugiați în regiunile din apropiere.